Limite: N - Depresiunea Haţegului

             V - Râul Mare

             E şi S - Depresiunea Petroşani

Vârfuri importante: Vârful Retezat (2482m)

                                  Vârful Peleaga (2509m)

                                  Vârful Păpuşa (2508m)

                                  Vârful Şesele (2334m)

                                  Vârful Bucura (2433m)

                                  Vârful Mare (2463)

                                  Vârful Judele (2334)

Lacuri importante: Lacul Galeşul

     Parcul Naţional Retezat e situat în Carpaţii Meridionali, în judeţul Hunedoara. A fost înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul grădinii botanice din Cluj-Napoca. În prezent, parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979. 

     Are o suprafaţă de 54.400 de ha şi o altitudine cuprinsă între 800 şi 2509 m. Parcul are aproximativ 40 de vârfuri ce trec de 2200 de metri. De asemenea, este bogat şi în lacuri glaciare, 82 la număr, printre care şi cel mai mare de acest gen din ţară - Bucura, 2041 m altitudine, cu o suprafaţă de 11 ha şi o adâncime de până la 16 m - precum şi cel mai adânc din ţară - Zănoaga 27 m adâncime.

     Flora şi fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul României se regăseşte în Retezat. Cele aproape 1200 de specii de plante fac ca arealul să fie renumit şi în rândul botaniştilor. Aici se află cea mai mare concentraţie de pinus cembra, numit popular zâmbru, un conifer din specia pinilor.

     Parcul Naţional Retezat adăposteşte 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege) şi oferă condiţii bune pentru supravieţuirea celor mai importante dintre carnivorele mari ale Europei (lupi şi râşi). Caprele negre, cerbii şi căpriorii sunt şi ei bine protejaţi de munte. Porţiunea calcaroasă a masivului este şi acum folosită de urşi ca adăpost pe timp de iarnă.

     Pisicile sălbatice fac şi ele parte din bogăţia faunistică a zonei la care, recent, s-au adăugat şi marmotele (20 de exemplare de marmotă alpină din Alpii Austrieci au fost introduse în Parc în urma unei acţiuni a Academiei Române, în zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot întâlni în toate văile şi căldările glaciare importante ale masivului). Numărul total al speciilor de animale care trăiesc în Parcul Naţional Retezat este de ordinul miilor. 

     Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat deţine aproape 40% dintre lacurile glaciare de pe teritoriul României. Lacurile, alimentate de zăpada topită a crestelor, oferă privelişti de vis. Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura si Zănoaga. Tăul Porţii, Tăul Agatat, Florica, Viorica, Ana şi Lia se înşiră pe versantul sudic al Judelui, iar „căldarea“ formată între Judele şi Peleaga este dominată de Bucura, cel mai întins lac glaciar din România.

     Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente în căldări, pe trepte de versanţi, în complexe sau izolate şi concentrarea lor într-un singur masiv muntos atrage an de an nu numai admiraţia turiştilor, ci şi atenţia oamenilor de ştiinţă. Lacurile şi râurile sunt populate de păstrăvi iar în arealele calcaroase îşi face simţită prezenţa vipera.